„UN DOR ŞI-UN MĂRŢIŞOR”

Primăvara ne umple casa şi sufletul de căldură şi lumină, încolţind în inimile noastre seminţe de speranţă şi noroc. Iar odată cu ea îşi deschide larg porţile festivalul muzical „Mărţişor” în aşteptarea unei revărsări de cîntec, joc şi voie bună.

„Un dor şi-un mărţişor”- sub acest generic s-a desfăşurat la Casa de Cultură din Rezina spectacolul de deschidere a celei de-a 48-a ediţii a festivalului muzical „Mărţişor-2014”. Pînă la inceputul spectacolului în holul Case de cultură au răsunat marşuri, cîntece populare, cîntece de promenadă, interpretate cu mult har de fanfara”Plai Nistrean”.

Un buchet de mărţişoare muzicale, împletite cu dor şi frumuseţe au adus în scenă formaţiile „Doina Nistrului”, „Floricica”, „Chindia”, „Căsuţa lui Gigi”,”Danco”, „Indigo”, „Haiducii”.

Publicul spectator, mai numeros ca altădată a răsplătit cu aplauze din plin munca artiştilor rezineni.

Galerie media

Sărbătoare a bucatelor tradiționale

În a doua jumătate a zilei de 14 februarie, membrii Clubului Tinerilor din Rezina (CTR) s-au făcut văzuți și auziți prin intermediul unei activități foarte interesante, și, într-un anumit fel, mai rar întîlnită pe la noi. Este vorba că ei, împreună cu prietenii lor americani și germani, au organizat o sărbătoare a bucatelor tradiționale, pe care obișnuiesc să le prepare popoarele respective. După ce au trudit pe cinste la pregătirera bucatelor, dînșii și-au invitat prietenii, colegii, reprezentanții administrației publice locale, partenerii ca, împreună, să savureze din tradițiile bucătăriilor celor trei popoare.

Inițial, membrii CTR au făcut prezentările de rigoare, apoi asistența a avut ocazia să asculte informații despre felurile de bucate de pe fiecare masă, ingredientele folosite și modul de preparare a lor. Astfel, la masa cu nr. 1, cei prezenți au admirat bucate americane, despre care, în română, le-a vorbit voluntara Corpului Păcii Katalyn Hanes, o prietenă mai veche a celor din CTR. Katalyn, care face voluntariat la AO ”Nufărul”, a fost însoțită de alți doi colegi – soții Alice și Patrik Angus, care, la fel în cadrul Corpului Păcii, activează la primăria Rezina și Incubatorul de Afaceri.

La masa cu nr. 2 pe cei prezenți îi așteptau bucate tradiționale ale poporului german și, la fel, rețetele preparării lor, povestite de către Chasper Senn.

Cu cîntec și voie bună au invitat la masă moldovenii, mîndri că s-au născut pe acest meleag binecuvîntat de Dumnezeu. Prezentările de rigoare au fost făcute de către Mihaela Mîrzenco, președintele CTR, și Mihaela Nacu, vicepreședinte al organizației respective. ”Noi ne remarcăm prin bucatele noastre naționale, ale căror rețete le avem încă de la strămoși”, spuneau fetele, prezentînd atît bucatele, cît și vasele din lut, utilizate din vechime la prepararea, păstrarea și servirea bucatelor. Era pe masă și mămăliguță cu jumări, și sarmale, și plăcințele cu diferită umplutură, mere și poamă, nuci, prăjituri, tradiționalul burluieș cu vin și nelipsita stiblă de busuioc, care, vorba cîntecului, ”încape viața noastră toată”.

După îmbietoarea excursie prin bucătăriile lumii, tinerii au dorit să afle și ce cred oaspeții despre activitatea lor din acea zi. Pentru început i-au oferit cuvîntul dnei Eleonora Graur, președintele raionului Rezina.

”Este o acțiune foarte binevenită și ar fi fost bine dacă erau aici mai mulți tineri, ca să vadă această implicare frumoasă a voastră, să vă aprecieze efortul și să se inspire pentru viitor. Sunteți tineri, generatori de idei și este foarte bine cînd vă implicați, deoarece implicarea voastră aduce schimbarea în societate. Vă mulțumesc și vă doresc succese. Fie ca această colaborare între tinerii de pe diferite continente ale globului să cunoască continuitate și amplificare, succese și mari realizări tuturor, doar vouă vă aparție viitorul”.

A apreciat sărbătoarea bucatelor, organizată de către tineri, și dl Mihail Cebotar, primarul de Rezina: ”Ne bucurăm să fim azi alături de voi, să savurăm din aspectul și gustul bucatelor de pe mese. Bravo, vă dorim succese și suntem bucuroși să vă știm activi, așteptăm de la voi și alte implicări frumoase”.

Dl Ion Stavinschi, directorul Casei de cultură Rezina, unul din partenerii CTR, la fel, s-a arătat bucuros și mulțumit de activitățile desfășurate de către membrii clubului rezinean. ”Se fac lucrurui frumoase la Rezina, mulțumim partenerilor noștri din America și Germania pentru implicare în activitatea de azi și le spunem că ni-i dorim și pe viitor alături”, a mai menționat dl director.

Părintele Stanislav Atamanenco și-a exprimat dorința de înmulțire a activităților de asemenea gen, ”care să ne adune, să ne ofere prilejul comunicării. Comunicarea prin intermediul tradițiilor naționale este foarte benefică, ne oferă prilej să ne întîlnim, să discutăm, să preluăm rețete culinare de la prietenii noștri.

Doresc mult să ne întîlnim și în anul acesta cu membrii CTR pentru activități utile, în care să ne implicăm cu toții. Lucrurile bune și frumoase se fac doar împreună. Succese tuturor!”.

Dna Liuba Stavinschi, președintele AO ”Nufărul”, partenerul activității și fondatorul CTR, în alocuțiunea dumneaei, a menționat: ”Mă bucur foarte mult că ne-am întîlnit astăzi, într-o săptămînă cînd marcăm mai multe sărbători, inclusiv Ziua Mondială a Bunătății, atmosfera determinîndu-ne la acțiuni frumoase”. Dumneaei le-a mai spus tinerilor că, asemeni unui părinte care se bucură de reușitele copilului său, la fel cei care au stat la leagănul CTR se bucură de succesele tinerilor – actuali sau foști membri ai Clubului:

Totodată, dna Stavinschi a reiterat necesitatea unei bune colaborări cu APL, agenții economici din teritoriu, solicitînd chiar suportul dnei președinte Eleonora Graur în organizarea unei întîlniri cu reprezentanți ai sectorului de producere din teritoriul raionului, inclusiv rezidenți ai Incubatorului de Afaceri din Rezina.

Pentru efortul depus la prepararea bucatelor, autorii lor au fost răsplătiți cu cîte o cutie de bomboane din partea AO ”Nufărul”, după care bucătarii, membrii CTR, oaspeții lor au gustat din bucatele de pe mese, mulțumind celor care le-au pregătit și apreciindu-le abilitățile în ale gătitului.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.546790728761476.1073741835.372688006171750&type=3&uploaded=11

Cocert de Craciun „Deschide, uşa creştine”

Tradiţional, în fiecare an, în ziua de 25 decembrie în Casa de cultură din Rezina se desfăşoară concertul de Crăciun cu genericul „Deschide, uşa creştine”.

Şi în asect an rezinenii au avut parte de clipe frumoase, înălţătoare trăite alături de formaţiile artistice de la Casa raională de Cultură, care s-au perindat într-un spectacol de zile mari, aducînd în scenă mimunatele obiceiuri din seara de Crăciun şi Anul Nou.

Colindele, cîntecele de stea, pluguşorul, căpriţa, cîntecele de voie bună şi dansurile pline de temperament au aprins şi au încălzit inimile spectatorilor, aceştea răsplătindu-i pe artişti cu aplauze. La finele spectacolului Primarul oraşului, Mihail Cebotar a mulţumit tuturor, oferindu-le colindătorilor colaci şi dulciuri.

Galerie foto https://www.facebook.com/media/set/?set=a.534671169973432.1073741834.372688006171750&type=1

Metamorfoze cu eforturi comune în Casa de Cultură Rezina

Sfîrşitul anului 2013 s-a lăsat cu metamorfoze esenţiale pentru Casa de Cultură Rezina în urma implementării Proiectului „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil”.

Este vorba de o adevărată reușită grație unui parteneriat desfășurat între Administrația Publică Locală (reprezentată de Consiliul raional Rezina) și societatea civilă (reprezentată de AO ”Nufărul”) și Casa de Cultură Rezina. Această reușită ne demonstrează încă o dată că doar împreună, cu eforturi comune, putem soluționa problemele comunității.

Proiectului ”Casa de cultură – model de consolidare a comunității locale printr-un parteneriat civil” a avut drept scop transformarea Casei de cultură într-un edificiu, în care cetățenii să se simtă bine, indiferent de vîrstă și aptitudini.

Una din condițiile proiectului dat a fost constituirea echipei ”Trio”, formată din Consiliul raional Rezina, reprezentat prin secţia raională

Cultură, AO ”Nufărul” şi Casa de Cultură Rezina. Pe parcursul a doi ani de zile, cît a durat implementarea proiectului, “Trio”-ul rezinean, împreună cu altele din republică, a participat la diferite instruiri, a elaborat Cartografierea și Harta resurselor culturale ale raionului, s-au aflat într-o vizită de studiu în Anglia… Una din activităţile proiectului de referinţă prevedea inaugurarea, în holuil Casei de Cultură Rezina, a Galeriei “Personalităţi ale culturii rezinene”. Evenimentul s-a produs la finele lunii decembrie trecut şi s-a bucurat de prezenţa autorităţilor, a urmaşilor personalităţilor, a mai multor persoane cu sufletul aproape de cultură şi oamenii care activază în domeniul dat.

De-a lungul anilor, aceste meleaguri nistrene au avut parte de multe personalități, care, prin activitate și dăruire, au reușit să lase urme adînci în istoria orașului și raionului nostru. Cultura nu este o excepție – au doinit rezinenii, au dansat, au imortalizat plaiul în imagini foto și pictură, au sădit în sufletele copiilor dragostea pentru sublimul frumosului, au inițiat alese acțiuni culturale, la care au adunat colective din lumea întreagă, au cîntat în cuvinte ales meșteșugite colbul drumurilor Rezinei…

Azi, ca urmași demni ce le suntem, am oprit o clipă la poarta timpului pentru a le aduce un omagiu. Prin inaugurarea Galeriei ”Personalități ale culturii rezinene”.

În cele 11 fotografii, care alcătuiesc astăzi Galeria, îi găsim pe: Efim Caftanat (1888-1949), capelmaistru al orchestrei gimnaziului mixt din Rezina, fost dirijor al unei fanfare militare; Nicolae Lupov (1928-1998), coregraf, fondatorul formaţiei „Floricica”, cetăţean de onoare al oraşului Rezina; Teodor Ţurcanu (1937-2012), dirijor de cor, fondatorul coralei „Doina Nistrului”, cetăţean de onoare al oraşului Rezina; Tudor Malai (1924-2000), pictor, meşter popular, cetăţean de onoare al oraşului Rezina; Ion Grigoriev (1928-1998), artist-fotograf, fondatorul studioului fotografic „Lumina”; Boris Vlăstaru (Wexler) (1922-1993), scriitor, autor de romane şi povestiri, dedicate meleagurilor rezinene; Ecaterina Crăciun (1957-2005), conducător de cor, iniţiatorul Festivalului internaţional „Hora Mare”; Petru Jemna (1952-2010), conducător de taraf, fondatorul formaţiei „Haiducii”; Tamara Căruntu (1951-2013), pedagog de arte plastice, creatorul teatrului de măşti „Masca”; Mihail Darienco (1937), pedagog de trompetă, primul director al Şcolii de muzică pentru copii din Rezina; Saveliu Cojocaru (1953), compozitor, interpret de muzică uşoară, autorul Imnului raionului Rezina.

Prezentă la ceremonia de inaugurare a Galeriei “Personalităţi ale culturii rezinene”, dna Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina, a vorbit în favoarea parteneriatelor APL-societatea civilă în implementarea proiectelor pentru comunitate. Totodată, dumneaei şi-a exprimat convingerea că lucrurile reuşite în rezultatul implementării proiectului „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” vor cunoaşte numaidecît durabilitate.

Şi dna Angela Racu, şeful secţiei Cultură, a aprecit reuşitele proiectului, mulţumind tuturor celor care au contribuit la metamorfozele din Casa de Cultură Rezina.

Dna Liuba Stavinschi, preşedintele AO “Nufărul”, şi dl Ion Stavinschi, directorul Casei de Cultură Rezina, în luările de cuvînt au exprimat recunoştinţă tuturor celor, care, într-un mod sau altul, au participat la rezultatul din acea zi, exprimat în Galeria despre care am vorbit şi reparaţia holului Casei de Cultură.

Asistenţa a avut parte de urări de bine şi din partea dlor Mihail Darienco şi Saveliu Cojocaru, ultimul mai interpretînd şi un cîntec, care tot la bastină ne cheamă.

Evenimentul, precum menţionam în debut, s-a desfăşurat în primele zile ale sărbătorilor de iarnă. Şi aşa cum era timpul cînd nu mai obosim să ne tot spunem unul altuia „La mulţi ani cu sănătate!”, să iertăm, să deschidem larg poarta sufletelor noastre, ca să intre în ele liniştea, bunătatea, compasiunea și grija față de cei care sunt mai triști ca noi, ca să se bucure și ei din plin de feeria Crăciunului, de bucuria acestei sărbători și de speranța ce-o insuflă atmosfera de la cumpăna anilor, în speranța că vor reuși să aducă sărbătoarea măcar în cîteva case, membrii Studioului ”Rezina-film” au lansat o iniviativă de colectare a ajutoarelor pentru cei mai trişti “Donaţia ta poate face fericit un copil”. Detalii despre Campania de referinţă a oferit asistenţei dra Mihaela Mîrzenco, dînd start chiar atunci colectei.

În ziua de referinţă, invitaţii au participat la două evenimente, cel de-al doilea fiind inaugurarea sălii de sport în cadrul proiectului ”Condiții pentru alegerea modului sănătos de viață”. Acest proiect a fost implementat, la fel, în parteneriat – AO ”Nufărul”, Casa de cultură Rezina și voluntara Katalyn Hanes de la Corpul Păcii în Republica Moldova.

Dar aşa cum activităţile din proiectul „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” au fost mai multe, asistenței i s-a făcut o nouă invitaţie – într-o săptămînă vor fi aşteptaţi cu toţii din nou la Casa de Cultură, în Sala mica, pentru a vedea rodul muncii membrilor Studioului “Rezina-Film”, fondat în cadrul proiectuliu de care vorbim.

Implementarea proiectului „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” a fost posibilă graţie suportului financiar al Programului de Artă şi Cultură al Institutului pentru o Societsate Deschisa din Budapesta, Fundaţei Culturale Europeane, Fundaţiei “Soros Moldova” şi Consiliului raional Rezina.

Foto galerie https://www.facebook.com/media/set/?set=a.527923007314915.1073741832.372688006171750&type=3&uploaded=9

Cu eforturi comune, avem la Rezina un studiou cinematografic

În ultimele acorduri ale anului 2013, partenerii de implementare a Proiectului ”Casa de cultură – model de consolidare a comunității locale printr-un parteneriat civil” s-au adunat pentru a face totalurile activității în comun pe parcursul a doi ani de zile. Au fost punctate cele mai importante momente, dar preponderent s-a dat atenţie rezultatelor instruirii în Studioul “Rezina-Film”, fondat în cadrul implementării proiectului.

Proiectului ”Casa de cultură – model de consolidare a comunității locale printr-un parteneriat civil” reprezintă o conjugare a eforturilor Administrației Publice Locale și societatății civile (reprezentată de AO ”Nufărul”), și Casei de Cultură Rezina, în scopul soluționării problemelor comuntății. Rezultatele la care s-a ajuns ne vorbesc încă o dată că doar împreună, cu eforturi comune, putem atinge performanțe.

În cadrul evenimentului, dna Liuba Stavinschi, președintele AO ”Nufărul” și fondatorul Studioului ”Rezina-Film”, a oferit asistenţei mai multe detalii referitoare la proiectul de referinţă la general şi la crearea Studioului “Rezina-Film” în particular.

Apoi, membrii echipei “Trio” (dna Angela Racu, şeful secţiei Cultură, dna Liuba Stavinschi, preşedintele AO “Nufărul”, şi dl Ion Stavinschi, directorul Casei de Cultură Rezina) le-au înmînat celor 20 de copii și tineri, care, pe parcursul a trei luni și jumătate, au beneficiat de instruiri în cadrul Studioului ”Rezina-Film”, certificatele ce confirmă absolvirea cu succes a curriculei.

Tinerii şi-au primit certificatele, cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă au fost spuse şi în adresa celor trei formatori (Dumitru Marian, Aculina Popa şi Anatol Jeleascov), după care a sosit momentul multașteptat – proiectarea filmulețelor produse de membrii Sudioului ”Rezina-Film”. Ținem să menționăm faptul că tinerii noștri s-au produs și pe post de scenariști, și de regizori, și de cameramani, actori, montiori etc – într-un cuvînt, au parcurs întreg procesul de producere a unui film.

Spectatorilor le-au fost propuse spre vizionare 9 filmuleţe produse de copii (dintre care 4 – de echipă), iar după proiectarea fiecăruia, membrii echipei de filmare respectivă au fost apreciaţi cu diplome, avînd parte de cuvinte de laudă şi încurajare.

Proiectul ”Studioul ”Rezina-Film” a presupus și implicarea a 5 copii cu necesități speciale. Aceştia au reuşit să-i impresioneze pe maturi prin interes, implicare, seriozitate și responsabilitate, manifestîndu-se și în calitate de scenariști, și de actori. În definitiv, străduințele lor s-au materializat într-un filmuleț despre instituția în care învață – Școala internat-auxiliară din Rezina. Filmuleţul, la fel ca şi celelalte, a plăcut mult asistenţei, autorii bucurîndu-se de aplauzele publicului.

În paralel cu lucrul asupra filmelor de echipă, mulți membri ai Studioului ”Rezina-Fim” au decis să lucreze individual asupra unor idei. O parte dintre ei au reșit să finalizeze procesul, alții mai lucrează încă asupra definitivării filmulețelor. E semn bun, odată ce tinerii manifestă interes față de procesul de producere a unui film.

După ce au vizionat filmulețele, spectatorii au avut ocazia să urmărească şi cum membrii Studioului ”Rezina-Film” au făcut, îndrumați de formatorul național Dumitru Marian, primii pași în cinematografie, filmîndu-se sau montînd imaginile.

Pe final, pentru a se expune pe marginea celor văzute, cuvînt i s-a oferit dlui Veaceslav Reabcinschi, reprezentantul Centrului de Politici Culturale. Dumnealui a aprecit mult munca copiilor şi tinerilor, spunînd că a rămas profund impresionat de cele văzute.

Volumul de lucru depus la implementarea proiectului a fost mare, dar și rezultatele pe potrivă. A fost creat un studiou cinematografic, lucru cu care puține centre raionale se pot lăuda. Ne dorim să-l ştim funcţional, cu mulţi copii şi cu rezultate pe potrivă. Or, asta îşi doresc şi cei care au trudit la apariţia lui, cu susţinerea donatorilor (Programul de Artă şi Cultură al Institutului pentru o Societate Deschisa din Budapesta, Fundaţia Culturală Europeană, Fundaţia “Soros Moldova” şi Consiliul raional Rezina).

Pe final, membrii Studioului ”Rezina-Film” au deschis boxa cu donaţii, colectate în cadrul Campaniei “Donaţia ta poate face fericit un copil”, pe care o anunţaseră cu o săptămînă mai devreme. Între timp, la banii colectaţi s-au adăugat şi dulciuri, hăinuţe, care ulterior au fost dăruite la 13 copilaşi din familii defavorizate din teritoriul primăriei Rezina. Astfel, sărbătoarea a intrat încă în cîteva case, locatarii avînd posibilitate să se bucure din plin de feeria sărbătorilor de la cumpăna anilor.

Galerie media https://www.facebook.com/media/set/?set=a.527916960648853.1073741831.372688006171750&type=3&uploaded=4

Acţiuni de reorganizare a caselor de cultură

     Reorganizarea activităţii casei de cultură este o sarcină primordială a întregii comunităţi, deoarece devine tot mai necesară implicarea profundă în viaţa socială şi culturală a acesteia. Revitalizarea mai mutor case de cultură din Republica Moldova face obiectul unui proiect anunţat de către Fundaţia Soros-Moldova şi Centrul de Politici Culturale, avînd susţinerea Fundaţiei Culturale Europene şi a Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Concursul pentru aplicarea de proiecte “Casele de cultura – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” a fost anunţat încă la finele anului 2011 şi conţine mai multe etape. Iniţial, din cele 55 de dosare depuse, doar 12 iniţiative au reuşit să se califice în următoarea fază de selectare. Dorinţa de a transforma acest lăcaş de cultură într-o instituţie accesibilă pentru toate categoriile sociale, indiferent de vîrstă şi ocupaţie, într-un lăcaş cu o stare tehnică modernă, dotat cu echipament performant, săli bine amenajate, birouri de lucru cu condiţii adecvate, ce ar face posibilă desfăşurarea diverselor acţiuni culturale şi de agrement la nivel înalt, activitatea diferitor centre, asociaţii, studiouri, ateliere de creaţie şi meşteşug popular, parteneriate private cu agenţi economici – toate aceste doleanţe au servit principala motivaţie de aplicare pentru echipa rezineană “Trio”. Echipa rezineană este  constituita din AO “Nufărul” (preşedinte – dna Liuba Stavinschi), Casa raională de cultură (director – dl Ion Stavinschi) şi Consiliul raional Rezina, reprezentat de către Secţia raională Cultură (şef – dna Angela Racu).

Atmosfera relaxanta si confort - caracteristici ale actiunilor culturale britanice

 

     Toate cererile depuse au fost analizate prin prisma îndeplinirii criteriilor de competenţe necesare pentru a pune în aplicare obiectivele proiectului. Selectarea s-a facut în baza evaluării calitaţii cererilor de participare în concurs, experienţei şi potenţialului organizaţiilor solicitante, existenţei acordului de colaborare, încheiat între Casa de cultură, organizaţia neguvernamentală şi confirmarea din partea administraţiei publice locale privind disponibilitatea de a contribui financiar la realizarea proiectului. În procesul de examinare a dosarelor s-a ţinut cont de mai mulţi indicatori, precum capacităţile instituţionale ale organizaţiilor şi competenţele echipei de implemnentare, experienţa anterioară de colaborare, gradul de corelaţie între viziunile şi scopurile urmărite de soicitanţi şi obiectivele proiectului.

8 Trio-uri din Republica Moldova - mesagerii traditiei nationale

     Între timp, aplicanţii selectaţi au participat la mai multe instruiri, în cadrul cărora au studiat modalitatea de scriere a unui proiect cultural, de selectare a informaţiei din domeniu şi înglobarea ei într-o Cartografie a resurselor culturale… S-au rărit şi rîndurilor doritorilor de a cîştiga – din cei 12 au fost selectaţi 8, inclusiv rezinenii. Dna Liuba Stavinschi spune că procesul de cartografiere a resurselor culturale ale raionului Rezina le-a oferit posibilitatea “de a discuta cu oameni de cultură, meşteri populari, de a vizita locuri istorice din raionul nostru…” În acest proces membrii echipei “Trio” au fost ghidaţi de către reprezentantul Ministerului Culturii Ghenadie Şonţu, iar rezultatul activităţii s-a văzut materializat în elaborarea Cartografierii şi a unei harţi a resurselor culturale ale raionului Rezina.

O seara de neuitat cu muzicantii moldoveni si britanici

 

 

 

 

 

     Nu mai puţin importantă pentru membrii echipei “Trio” a fost şi vizita de studiu, efectuată recent, în cadrul aceluiaşi proiect, în Marea Britanie, zona Yorkshire. În deplasarea de referinţă au mers 8 echipe din Republica Moldova, a cîte trei parteneri, ajunşi în etapa finală a proiectului  “Casele de cultura – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil”. “Prin această vizită de studiu, ne spune tot dna Stavinschi, s-a dorit cunoaşterea de către membrii echipelor selectate a starii de lucruri din cultura Marii Britanii. Am văzut cum englezii fac mult voluntariat în cultură, fără să aştepte resurse de la stat. La ei nu există case de cultură ca la noi – comunitatea se adună şi, prin intermediul ONG-urilor, organizează şi desfăşoară diferite acţiuni cu caracter cultural. La un asemenea festival am participat şi noi. La fel, am vizitat fierăria Annabellei Bradlley; casa-muzeu a surorilor Bronte; primăra Hebden Bridge Town Hall; Centrul de Design şi Meşteşug şi Galeria de Artă din oraşul Leeds, capitala economică şi culturală a Yorkshir-ului, al treilea cel mai mare oraş din Marea Britanie (cu 750000 populaţie); the Yorkshire Sculpture Park din Bretton Hall, Wakefield – cea mai cunoscută galerie în aer liber din Marea Britanie, unde expun atît artişti din ţară, cît şi din afara ei…”

Trio-ul rezinean impreuna cu primarul Helen Miller     Dna Liuba Stavinschi a mai menţionat bunătatea britanicilor pe care i-au întîlnit, disponibilitatea lor de a împărtăşi din experienţa şi practica pe care le au. “Noi avem nişte tradiţii bine conturate, ceea ce n-au britanicii, în schimb ne lipseşte enorm spiritul comunitar, cel de voluntariat. Noi, cei din Republica Moldova, avem tradiţii, valori, rămîne doar să le promovăm şi să le perpetuăm”, a mai spus dna Stavinschi în rezultatul vizitei de studiu în Marea Britanie. Dumneaei a ţinut să aprecieze şi conştientizarea, de către consilierii raionali, a necesităţii alocării contribuţiei administraţiei publice locale în implementarea proiectului, care în şedinţa din 29 mai curent au votat “pentru”. În rezultatul implementării proiectului, oraşul şi raionul Rezina urmează să beneficieze de o casa de cultură modernizată, devenită spațiu de întîlnire între generații, de transmitere a partrimoniului cultural și de perpetuare a lui, iar 20 de copii, inclusiv 5 cu nevoi speciale – de instruiri în domeniul artei cinematografice.

Echipa Trio din Rezina in cadrul Festivalului de Folclor din Holmfirth

    Proiectul  “Casele de cultura – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil”, cel puţin în cazul raionului Rezina, este o dovadă elocventă a beneficiului pe care îl poate aduce parteneriatul ONG-APL comunităţii prin acţiuni concrete de îmbunătăţire a stării de lucruri existentă.să le perpetuăm”, a mai spus dna Stavinschi în rezultatul vizitei de studiu în Marea Britanie. Dumneaei a ţinut să aprecieze şi conştientizarea, de către consilierii raionali, a necesităţii alocării contribuţiei administraţiei publice locale în implementarea proiectului, care în şedinţa din 29 mai curent au votat “pentru”. În rezultatul implementării proiectului, oraşul şi raionul Rezina urmează să beneficieze de o casa de cultură modernizată, devenită spațiu de întîlnire între generații, de transmitere a partrimoniului cultural și de perpetuare a lui, iar 20 de copii, inclusiv 5 cu nevoi speciale – de instruiri în domeniul artei cinematografice.

Aculina POPA

Sărbătoare a muzicii corale la Rezina

De-a lungul anilor, oraşul şi raionul Rezina au avut parte şi noroc de multe persoane distinse, care, prin rodul muncii lor, le-au dus departe faima şi numele. Teodor Ţurcanu reprezintă unul dintre acele nume notorii, remarcat în special prin punerea pietrei de temelie a coralei “Doina Nistrului” şi conducerea ei pe drumurile întortocheate şi deosebite ale succesului şi numelui bun.

Pe 26 mai curent, Teodor Ţurcanu ar fi împlinit 76 de ani… Ar fi împlinit, căci e mai bine de un an de zile de cînd maestrul a parasit această lume, plecînd la Domnul. Aici, însă,

au rămas colegii, prietenii şi discipolii lui Teodor Ţurcanu, care, la initiativa angajaţilor Casei de cultură din Rezina, au pregătit şi desfăşurat prima ediţie a Festivalului republican al muzicii corale “Teodor Ţurcanu”. Deşi la prima ediţie, Festivalul s-a bucurat şi de spectatori, şi de participanţi, veniţi din diferite localităţi ale Republicii Moldova: corala “Doina Nistrului” din Rezina (conducător artistic şi dirijor – Ion Scutelnic); corul din satul Chiperceni, raionul Orhei (Valentina Popovschi); grupul vocal “Pandurii” din satul Jevreni, raionul Criuleni (Boris Soltan); corul de copii “Doiniţa” din raionul Sîngerei (Andrei Antoci); grupul vocal din satul Glinjeni, raionul Şoldăneşti (Boris Volontir); corul “Lozioara” din satul Sărătenii-Vechi, raionul Teleneşti (Onisifor Cazacu); grupul vocal “Floare de nu-mă-uita” din Mărculeşti, raionul Floreşti (Silvia Roşca).

În debutul evenimentului, toată lumea a fost salutată de către Angela Racu, şeful secţiei raionale Cultură, care a făcut referiri la personalitatea lui Teodor Ţurcanu, meritul şi locul lui în cultura rezineană, dorindu-i “Drum bun!” Festivalului aflat la prima ediţie.

Apoi, prin intermediul unei montări video, realizată de către postul local de televiziune, în sala de spectacole au revenit chipul şi vocea lui Teodor Ţurcanu, însoţite de mai multe date biografice şi din activitatea distinsului rezinean.

Rînd pe rind, prin scenă s-au perindat colectivele participante, care au oferit publicului adevărate clipe de revelaţie prin repertoriul variat şi tehnică interpretativă deosebită. Această stare de fapt a fost împletită cu măiestrie cu mai multe luări de cuvînt legate de amintirea lui Teodor Ţurcanu.

“Eu pe Teodor l-am cunoscut de la începutul începuturilor, zicea Onisifor Cazacu, şeful Catedrei Muzică corală de la Colegiul de muzică “Ştefan Neaga”. Vrem şi noi să-i aducem un omagiu marelui nostru dirijor, pentru că, într-adevăr, a fost un mare om de cultură. Ne-am întîlnit la nenumărate activităţi şi acţiuni culturale, era foarte interesant să discuţi cu el, era erudit, puteai să faci schimb de experienţă…

În acelaşi timp, dl Cazacu şi-a exprimat satisfacţia că prin scenă s-au perindat mai mulţi copilaşi – semn că “avem cui transmite bogăţia spirituală, la izvorul căreia am trudit o viaţă noi toţi”.

Constantin Gonţa l-a cunoscut îndeaproape pe Teodor Ţurcanu şi i-a admirat creaţia. Dînsul a mulţumit tuturor celor care au contribuit la naşterea şi desfăşurarea festivalului în localitatea unde a activat şi în care îşi doarme somnul de veci Teodor Ţurcanu. Apoi a citit două poezii creaţie proprie, prin care a încercat să confere contur şi dimensiune omului Teodor Ţurcanu şi creaţiei lui. “…A fost martir, iar ei nu mor,/ Martirii trec în nemurire”, – şi-a încheiat cuvîntul de omagiu Constantin Gonţa.

Frumos şi cu multă ptreţuire a vorbit despre Teodor Ţurcanu şi Grigore Zănoagă, şeful secţiei Cultură Şoldăneşti: “Din partea şoldăneştenilor mulţumim mult gazdelor pentru acest festival, care vine să-l omagieze pe un pămîntean de-al nostru (T. Ţurcanu a văzut lumina zilei în Climăuţii Şoldăneştilor). L-am cunoscut demult, prin 1980, cînd a fost creat raionul Şoldăneşti, eu fiind tînăr specialist în cultura raionului. M-a cucerit prin atitudinea pe care o avea faţă de viaţă – fiind pedepsit de ea dur şi pe nedrept, le-a înfruntat pe toate, trecînd peste necazuri senin şi cu zîmbeul pe buze. Zicea: “Viaţa ne e dată pentru a o trăi din plin nu pentru a-i reproşa necazurile”. A trait din plin, a trait prin muzică, prin frumos şi valoare”.

Dl Zănoagă a salutat şi intenţia rezinenilor de a institui un festival al cîntecului haiducesc în memoria altui om de cultură, Petru Jemnă, dorindu-le sincer succese colegilor şi mulţi ani acţiunilor cu caracter cultural.

“Talentul şi meritele lui Teodor Ţurcanu au fost cele care ne-au adunat sub auspiciile primei ediţii a Festivalului muzicii corale. Nu contează cînd plecăm din lume, contează cum plecăm şi ce lăsăm în urma noastră. Maestrul Teodor Ţurcanu a trait o viaţă servită pe altarul muzicii. Zestrea ce ne-a lăsat-o merită moştenită şi transmisă urmaşilor – lucru pe care, cred, l-am inaugurat cu success în cadrul acestei frumoase sărbători. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a încheiat sărbătoarea muzicii corale moderatoarea Ludmila Chirilici. Acordul de final, însă, l-a dat interpretarea în comun de către membrii tuturor formaţiilor participante, dar şi de către spectatorii ridicaţi în picioare, a imnului pascal “Hristos a Înviat!”

Pe final, în semn de recunoştinţă pentru receptivitate şi participare, dar şi îndemn pentru întîlniri în cadrzul a noi ediţii ale Festivalului, colectivele au fost menţionate cu trofee, diplome şi premii băneşti, înmînate de către organizatori – Angela Racu, şeful secţiei Cultură Rezina, şi Ion Stavinschi, directorul Casei de cultură din Rezina.

Merită să menţionăm aici şi prezenţa la Festivalul muzicii corale “Teodor Ţurcanu” a mai multor persoane, care au făcut parte din Corala “Doina Nistrului” chiar din primele zile ale fiinţării ei, dar, în virtutea circumstanţelor, nu mai locuiesc la Rezina. Printre acestea – dna Nadejda Brînzan, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Maria Brînză, fostă angajată a secţiei rationale Cultură, dna Aliona Bordeian, care mulţi ani a activat în cadrul Bibliotecii raionale “Mihai Eminescu”…

“Nu contează cînd plecăm din lume, contează cum plecăm şi ce lăsăm în urma noastră”… Teodor Ţurcanu, prin munca sa, a reuşit să lase adevărate izvoare de frumos, la apa cărora se vor adăpa încă multe generaţii, capabile să deosebească adevărata valoare de spoiala efemeră. Şi s-o perpetueze.

Aculina POPA

In scena - corala Doina Nistrului din Rezina

Corul din Chiperceni, OrheiEmblema festivaluluiEvolueaza grupul coral din Glinjeni, SolanestiGrigore Zanoaga a vorbit cu multa pretuire despre Teodor TurcanuHristos a Inviat! interpretat de participanti si spectatori

Artiştii amatori din raion – apreciaţi după merite

Etichete

 La 09 octombrie curent, în incinta casei raionale de cultură a avut loc atestarea colectivelor artistice de amatori din raion pentru confirmarea sau conferirea titlului onorific “Model”.

Criteriile de bază pentru conferirea/confirmarea titlului onorific “model” colectivelor artistice de amatori, potrivit Regulamentului, sunt:

- realizarea unui nivel artistic înalt;

- prezentarea programelor artistice realizate în scopul promovării patrimo-niului cultural naţional imaterial;

- organizarea laboratoarelor de creaţie, întrunirilor metodologice şi practice;

- activitate de creaţie de minim 3 ani;

- participarea la festivaluri, concursuri locale, naţionale, internaţionale etc.

Cerinţă obligatorie pentru toate categoriile de colective a fost respectarea şi promovarea portului tradiţional de sărbătoare, a costumului specific genului de artă.

Colectivele au evoluat în scenă cu programe artistice, comisia apreciind repertoriul, nivelul artistic, conceptul regizoral de prezentare şi alte aspecte.

Potrivit dnei Angela Racu, şeful secţiei raionale Cultură, în raionul nostru, titlul de “Model” îl vor purta colectivele:

de la casa raională de cultură: corul “Doina Nistrului”, conducător Ion Scutelnic; ansamblul de dans popular “Chindia”, conducător – Igor Şveţ; ansamblul folcloric “Haiducii”, conducător – Ion Frunză; fanfara, conducător – Ion Stavinschi; centrul de meşteşuguri artistice “Datina stîngaciului”, conducător – Mihai Cotelea; ansamblul de muzică şi dans popular “Floricica”, dirijor – Maria Ciolan, coregraf – Tatiana Lupova, şi-au confirmat titlul. Iar colectivelor: studioul muzical artistic “Căsuţa lui Gigi”, conducător – Lilia Ţurcan, şi ansamblul de violonişti “Rapsodie”, conducător – Tatiana Melnic, le-a fost conferit acum acest titlu onorific;

de la casele de cultură din localităţile raionului, unele colective şi-au confirmat titlul “Model”, acestea fiind: ansamblul folcloric “Pădureanca” de la casa de cultură din Ţahnăuţi, conducător – Natalia Grosu; ansamblul folcloric “Busuioc” de la casa de cultură din Ţareuca, conducător – Ana Burduja; ansamblul folcloric “Trandafirii” de la casa de cultură din Trifeşti, conducător – Maxim Frunză; iar ansamblului folcloric “Amurgul” de la casa de cultură din Lalova, conducător – Valeriu Lungu; şi ansamblului folcloric “Ţărăncuţa” de la căminul de cultură din Pecişte, conducător – Daria Şochichiu, le-a fost conferit titlul onorific “Model” pentru prima dată.

Violeta PISTRUI

 

Colectivele-model – promotori ai culturii naţionale

Conform graficului, stabilit de către ministerul Culturii şi Centrul de promovare şi consolidare a patrimoniului cultural imaterial, la data de 09.10.12 am desfăşurat atestarea colectivelor populare de tip model. Casa raională de cultură a fost reprezentată în scenă de 8 formaţii: corala “Doina Nistrului”, fanfara “Plai Nistrean”, formaţia folclorică de bărbaţi “Haiducii”, ansamblul de cîntece şi dansuri “Floricica”, formaţia de dans popular de copii “Chindia”, ansamblul de violonişti “Rapsodie”, studioul de prelucrare artistică a lemnului “Datina stîngaciului”, studioul artistic muzical de copii “Căsuţa lui Gigi”. Colectivele model sunt atestate o dată la 3 ani. Cu trei ani în urmă am prezentat şapte formaţii, în anul acesta – opt. Comisia de la Chişinău, făcînd totalizarea, a menţionat că la Rezina lucrurile s-au schimbat în bine. Colectivele prezente în scenă au ţinut cont de repertoriul artistic, ţinuta scenică şi costumaţie, unele din ele fiind cele mai bune din Republica Moldova.

După decesul conducătorului coralei “Doina Nistrului”, maestrul Teodor Ţurcanu, toţi am simţit un gol şi o neîncredere în continuarea activităţii colectivului de cor. Însă, datorită insistenţei conducerii instituţiei noastre, am reuşit să convingem profesorul de educaţie muzicală de la l/t “Alexandru cel Bun”, dl Ion Scutelnic, fiind şi membru al acestei formaţii, să preia conducerea coralei “Doina Nistrului”. Într-o perioadă relativ scurtă, împreună am reuşit să mobilizăm participanţii, pentru a promova genul de muzică vizat. Munca noastră nu a fost în zadar, deoarece a fost apreciată pe potrivă de comisie. A fost menţionat faptul că corala “Doina Nistrului” se cotează drept unul din cele mai bune coruri din republică. Suntem împăcaţi cu sufletul, că maestrul Teodor Ţurcanu, privindu-ne din cer, este mîndru de noi, că cele începute au continuitate.

De către membrii juriului au fost menţionate şi alte colective, apreciate drept unice în felul lor: formaţia folclorică de bărbaţi “Haiducii”, care a evoluat cu un repertoriu din compoziţii specifice zonei noastre, avînd şi o vestimentaţie pe potrivă. În republică sunt doar cîteva colective folclorice de bărbaţi.

Ansamblul rezinean de violoniste “Rapsodie”, unul din cele doar două în republică – la Rezina şi Comrat, a impresionat juriul prin măiestria înaltă de interpretare a lucrărilor şi ţinuta scenică.

Fanfara “Plai Nistrean”, o formaţie artistică tînără, pe care am onoarea să o conduc, a fost menţionată pentru nivelul profesionist de interpretare, repertoriul deosebit, aranjamentul specific şi ţinuta scenică.

Doresc să mulţumesc colegilor mei, conducătorilor formaţiilor, pentru responsabilitatea şi munca depusă la pregătirea colectivelor ce le conduc. Noi am demonstrat că avem potenţial, dar avem nevoie şi de susţinere. Spre exemplu, avem necesitate stringentă să fie înnoită vestimentaţia colectivului de dansuri “Floricica”.

Eu, în calitate de conducător al instituţiei, am datoria să susţin toate iniţiativele frumoase, menite să promoveze tradiţiile culturale. Pe moment, suntem parteneri în echipa “Trio”, împreună cu AO “Nufărul” şi Consiliul raional Rezina, reprezentat de secţia Cultură, în proiectul “Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii printr-un parteneriat civil”, care este o oportunitate pentru noi. În perioada 16-19 octombrie am participat la instruiri, în cadrul unei noi etape de implementare a proiectului vizat, finanţat de Soros-Moldova.

Ion STAVINSCHI, directorul casei raionale   de cultură

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Țareuca

La 15 iunie1777 aînceput construcția bisericii din lemn în care s-au dus slujbe timp de 137 de ani. Din nevoiile timpului Părintele Nicolae înzestrat cu un mare spirit gospodăresc și har de slujire pentru Dumnezeu propune credincioșilor să se înceapă construcția unei noi biserici. În anul 1911 s-au început lucrările de înălțare a bisericii. A fost construită o frumusețe de biserică cu  cinci turnuri mici și două mari. După mărime și arhitectură este jumătate de sobor. Pereții acestui lăcaș sunt construiți din piatră de calcar. În 1915 sunt finisate lucrările de construcție.

În anii 1946 – 1947 biserica a fost închisă. Mai tîrziu în anul 1977 lăcașul sfînt a fost reparat și în incinta lui a fost deschis muzeul satului.

În anul 1989 muzeul satului a fost închis, clădirea a fost supusă renovării și în același an a fost redeschisă ca biserică ortodoxă. După redeschiderea bisericii au  slujit preoții: Ion Suvac, Călugărul Fluvian Știrbu și părintele Serghei Cibotaru.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.